Opera de Stat
Overview
Fundamentele culturii muzicale moderne din Stara Zagora au fost înființate la mijlocul secolului al XIX-lea. La sfârșitul secolului au fost create și primele biserici și coruri laice care funcționează permanent. Acolo a început organizarea de spectacole de teatru, folosind adesea și acompaniamentul muzical. În 1897, a fost înființată Asociația de Muzică „Kaval”. La modernizarea rapidă a vieții culturale din oraș au contribuit Formația Militară de Suflat, corurile școlare, orchestrele și ansamblurile de muzică și teatru.
La 1 iulie 1925 a avut loc premiera operei „Gergana” a maestrului Atanasov.
Dirijor a fost Atanas Kovachev, director – Mara Shopova, director de cor – Zlatan Stanchev. În rolurile principale: Gergana – Nichka Hadzhimiteva (Batalova), Nikola – Georgi Batalov, Hristina – Radka Profirova, Gradpa Nedyalko – Petrar Totev, Selim Bey – Tenyu Velev, Muhtar Aga – Stefan Georgiev, Gradma Tsona – Hristina Georgieva. Evenimentul a stat la baza începerii primei opere din Bulgaria care funcționează permanent în afara capitalei.
Au urmat „Il trovatore” de Giuseppe Verdi, dirijor Hristo Manikov, regizorul Mara Shopova, artistul Toma Grigorov și maestrul de cor Stefan Daskalov (24 aprilie 1927) și „Il barbiere di Siviglia” de Gioachino Rossini, dirijor Hristo Manikov, regizorul Dimitar Hristov, artist Vasil Daalov și maestrul de cor Zlatan Stanchev (4 decembrie 1927).
Treptat, Opera Stara Zagora și-a extins activitatea.
La 22 martie 1928 a fost creată Opera Regională – Stara Zagora și regiunea de spectacole în Burgas, Tarnovo și Plovdiv. Puțin mai târziu, opera „La traviata” de Verdi a fost pusă în scenă cu dirijorul Aleksandar Georgiev, regizorul Dimitar Hristov, artistul G. Karl și maestrul de cor Zlatan Stanchev (30 iunie 1928). În septembrie 1931, a fost numită Opera Regională Sud-Bulgară.
În 1933, a fost numit primul director - Dimitar Hristov, iar Aleksandar Georgiev a primit numirea dirijorului. La 14 mai 1934, trupa a fost redenumită Opera Municipală Stara Zagora. Îndrumată de Dimitar Hristov, trupa a recreat producțiile existente și a pregătit premiera operei „Les pecheurs de perles” de Georges Bizet.
În 1942, Municipalitatea a cedat pentru repetiții Operei fosta clădire a Radio Stara Zagora, vizavi de Grădina Orașului (azi Magazin Universal). În același timp, tânărul dirijor Romeo Raychev a fost numit șef al administrației Teatrului de Operă. Nivelul estetic al trupei a fost susținut de regizorii Hristo Popov, Dragan Kardzhiev, Misho Hadzhimishev, Petar Raychev, Stefan Makedonski, Georgi Popov și alții.
În 1946, Teatrul a luat ființă ca institut cultural de stat – Opera Populară – Stara Zagora
administrat și finanțat direct de Ministerul Informațiilor și Artelor. Participarea divelor de operă Elisaveta Yovovich și Katya Spiridonova a contribuit, de asemenea, la transformarea Starei Zagora într-un centru muzical atractiv. În noile condiții, odată cu creșterea trupei sale și a participanților pregătiți profesional, Opera Stara Zagora s-a simțit suficient de puternică pentru a apela la opere mai de anvergură ale clasicului mondial: „Prodana Nevesta” de B. Smetana, „Rusalka” de Al. . Dargomyzhsky, „Carmen” de G. Bizet, „La boheme” de G. Puccini, „Prințul Igor” de Al. Borodin, „Die Freischutz” de Weber, „Un ballo in maschera”, „Don Carlos” și „Simon Boccanegra” de G. Verdi. A fost creată și o trupă de balet cu propriul repertoriu. Din ce în ce mai des Opera a pus în scenă noi lucrări și ale compozitorilor bulgari.
În 1971 a fost construită noua clădire modernă a Operei
Proiectanții au fost arhitectul Mihail Sokolovsli, arhitectul Kamilarov și arhitectul Tsanko Hadzhistoykov. Capacitățile tehnice îmbunătățite ale scenei au permis prezentarea întregii bogății a repertoriului de operă și balet, inclusiv teatrele invitate din Bulgaria și din străinătate. Astfel, în mod firesc, Zilele Muzicii din Decembrie, fondate în 1967, au devenit Festivalul Artelor Operei și Baletului în 1974. O dată la cinci ani, în cadrul Festivalului, are loc Revista Națională a Trupelor Operei din Bulgaria.
În anii 70 și 80 ai secolului XX, au fost puse în scenă opere precum „Aida” de Verdi, „Der fliegende Hollander” de Wagner, „Boris Godunov” de Mussogsky, „La forza del destino” de Verdi. Opera Stara Zagora a produs și multe lucrări ale unor autori contemporani – „Visul unei nopți de vară” de B. Britten, „Colas Breugnon” de D. Kabalevsky, baletul „Abraxas” de Werner Egk și alții. Pe scena Operei din Stara Zagora au fost prezentate 14 premiere cu titluri bulgare pentru ultimii ani ai istoriei Festivalului.
Contribuția pentru realizările profesionale din această perioadă revine dirijorilor Romeo Raychev, Simeon Fetvadzhiev, Dimitar Dimitrov, Veselin Nenov, Mihail Popov, Ivan Dimov, Bozhidar Bonev, Bogdana Popova, Anastas Anastasov, Krasimir Kashev, regizorilor Georgi Ha Stozhim Petrov, Mihail Ha Stozhim Petrov Velev, Rumen Neykov, artiștii Petar Ruskov, Mariya Trendafilova, Ivan Yordanov, Venera Naslednikova, Mariya Dimanova, Boris Stoynov, Tsvetanka Stoynova, Dimo Kostadinov, coregrafii Asen Manolov, Teodorina Stoycheva, Asen Gavrilov, Margarita Arnacho Izdovkova, S. Arnacho Izdov.
În perioada 1991 – 2010 clădirea Operei a fost devastată de incendiu și restaurată.
Activitatea de spectacol a fost mutată inițial la Căminul Sindicatelor, Căminul Muncitorilor din Transporturi (1993 – 1997) și clădirea restaurată a teatrului (1997 – 2009). La nouăsprezece ani de la incendiu, pe 5 octombrie 2010, de Ziua Starei Zagora, odată cu premiera operei „Carmen” de Georges Bizet, clădirea operei și-a deschis din nou porțile pentru public.
Astăzi, Opera de Stat Stara Zagora este un teatru cu un repertoriu bogat de operă, operetă, balet, spectacole pentru copii și concerte simfonice. Teatrul a jucat invitați pe scene internaționale din Europa și America, de asemenea.
În ultimii o sută de ani, dezvoltarea operei din Stara Zagora a fost invariabil asociată cu numele cântăreților de operă, născuți în Stara Zagora, cu cariere în întreaga lume: Christina Morfova, Dimitar Uzunov, Anna Tomowa-Sintow, Stefka Mineva și Vesselina Kasarova.
Recommended
- Forumul antic al lui Augustus Traian
- Sala Râsului
- Grădină zoologică
- Parcul Bedechka
- Muzeul locuințelor neolitice
- Complexul arheologic „Muzeul Religiilor”